Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat catre activitati de artizanat specific romanesc, precum olaritul, tesaturile executate manual, pictura religioasa etc.Decorul lucrat de olarii de la Horezu este bogat, realizat cu mare finete si cu tehnici deosebite cum ar fi: stropitul, jiravitul, desenare cu cornul, gaita, tiparitul etc. Vasele de Horezu sunt in prealabil angobate si apoi smaltuite si arse de doua ori.Un mare centru de pregatire al copistilor, diecilor, gramaticilor au fost cel de la Manastirea Hurez, ctitoria lui Constantin Brancoveanu.Scoala de pictura de la Hurezu a polarizat la un moment toate fortele creatoare locale, dand nastere unui curent si unei comunitati artistice in cadrul careia s-a cristalizat stilul brancovenesc. In general, pe baza unor simboluri ale trecutului, exista un potential cultural care nu este cunoscut si exploatat indeajuns, relevat astazi prin:
MUZEE, CASE DE CULTURA SI BIBLIOTECI
Muzeul Manastirii Hurez contine diverse piese de arta medievala, tesaturi si numeroase exemplare de documente si carti vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca manastirii intiata de Constantin Brancoveanu, care avea una din cele mai valoroase colectii de carte ale timpului sau. Deasupra intrarii in biblioteca scrie si astazi in greceste "Biblioteca de hrana dorita sufleteasca, aceasta casa a cartilor, iubire pre inteleapta imbelsugare, in anul 1708", scrisa de arhimandritul Ioan.Colectia avea catalogul sau, doua carti de biblioteconomie precum si carti laice mai rare intr-o manastire: Herodot, Euripide, Hesiod, Aristofan, Luchiano, Cartile lui Iustinian,Cronicile Bizantine si lexicoane gramatici grecesti si latine, studiate si de Alexandru Odobescu in 1860.
Muzeul Etnografic se afla in cadrul Complexului Muzeal de la Maldaresti si are un profil etnografic si de arta medievala.Sunt expuse obiecte de arhitectura populara, cusaturi, tesaturi, picturi si port popular specific.
Casa de Cultura Horezu a fost construita in anul 1966 si de atunci coordoneaza activitatea culturala si educativa a orasului. In cadrul ei se gasesc o sala cu 400 de locuri, o biblioteca si o Galerie de Arta Populara contemporana care detine o mare colectie de ceramica din obiecte donate timp de 30 de ani de mesteri populari participanti la Targul de Ceramica din Horezu. Prin piesele prezentate de fiecare centru se poate constata evolutia in ultimele trei decenii a ceramicii romanesti, mutatiile ce s-au produs in tehnica de prelucrare a lutului, in diversificarea formelor,ca urmare a cererii pietei, si nu in ultimul rand a motivelor. In competitia ce a inceput odata cu impunerea targului ca centru al ceramicii romanesti contemporane, renumitii mesteri olari au prezentat specialistilor piese ce adauga, an de an, noi date despre centrul pe care-l reprezinta, cat si asupra personalitatii artistului. Galeria de arta populara contemporana romaneasca se constituie, asemenea Targului ceramicii populare romanesti "Cocosul de Hurezi", intr-o viziune salvatoare a unui mestesug multimilenar.
Biblioteca oraseneasca "Ada Orleanu" este deschisa permanent, are o sala de lectura si un fond de carte de 40 000 de volume.
Destinat tuturor olarilor din Romania, este organizat pe platoul Stejari, deobicei in prima saptamana din luna iunie, anul acesta in ultimul weekend din mai. Printre mesterii populari veniti la targ din toata tara se numara si reprezentanti de seama ai ceramicii de Horezu: Eufrosina Vicsoreanu, Dumitru Mischiu, Costel si Ionel Popa, Bascu Mihai, Frigura Viorel si multi altii. Cea mai mare parte a produselor premiate sunt expuse la galeria de arta contemporana, deschisa la Casa de Cultura din Horezu.
CERAMISTI
CERAMISTII din zona sunt adevarati mesteri care respecta traditia si care au facut saltul de la etnografic la artistic, de la utilitar la estetic, produsele de lut devenind adevarate opere de arta. Dintre ceramistii care si-au adus aportul si contributia personala la dezvoltarea creatoare a ceramicii de Horezu, putem aminti cativa dintre cei mai consacrati mesteri:
* Victor si Eufrosina Vicsoreanu
* Ion Vicsoreanu
* Victor
Ogrezeanu
* Stelian Ogrezeanu
* Nicolae Tambrea
* Dumitru si Ioana
Mischiu
* Gheorghe si Maria Iorga
* Mihai si Maria Bascu
* Costel
Popa
* Ionel Popa
Pe langa acesti maestri ceramisti, o noua generatie de artisti preiau si pastreaza traditia artei populare, ducind mai departe "scoala" ceramistilor hurezeni. Acestia sunt:
* Milu Bascu* Nicoleta (Mischiu) si Laurentiu Pietraru
* Ion si Mihaela Palosi
* Viorel Frigura
* Ionel Frigura
* Florin si Aida Frigura
* Elena si Irinel Miutoiu
* Constantin si Maria Bascu
* Alina si Liviu Iorga
* Cristian Tanasescu
* Leonida si Gheorghe Bascu
* Ion si Felicia Mischiu
* Stefan Mischiu
* Ion Vicsoreanu
* Giubega Sorin
* Bruno Valerian



