Datorita cadrului natural si contextului istoric, oferta turistica a Horezului este una deosebit de variata si o putem structura pentru o mai buna exemplificare in functie de ariile de interes in urmatoarele categorii:

LOCUIRE SI MESTESUG in care se prezinta activitatiile de artizanat specific romanesc si monumentele arhitecturii din zona care impletesc armonios elemente taranesti cu particularitati ale constructiilor cu functie de aparare.

Caracterul acestei zone a orientat locuitorii catre activitati de artizanat specific romanesc precum olaritul, tesaturi executate manual, pictura religioasa, sculptura in lemn etc. Olaritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari ce au perpetuat tehnicile de prelucrare ale lutului. Principalele simboluri utilizate in ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din flora si fauna: cocosul de Hurez, bradul, sarpele, ghioceii. Ca simboluri esentiale sunt folosite spirala dubla, linia dreapta, linia ondulata, steaua, frunza, braul, soarele, spicul, pomul vietii si coada de paun. Gama cromatica este dominata de fondul rosu la care se adauga galbenul de Horezu. Argila folosita este unica si se gaseste doar in dealul Ulmetului de langa Horezu.

Centrul de Ceramica din Olari este cel mai important centru din Romania. Aici puteti vedea la lucru, tot timpul anului, unii dintre cei mai mari mesteri olari din tara, putand asista la procesul de fabricatie a produselor din lut si chiar modela si decora vase si farfurii de lut. De asemenea se pot achizitiona direct de la mesterii olari diferite produse din ceramica.

Ateliere de tesaturi si pictura la Manastirea Hurezi sunt mai putin cunoscute decat Manastirea Hurezi, dar aici sunt executate manual prin vechi tehnici: tesaturi, covoare si picturi religioase de o mare valoare.

Complexul Muzeal Maldaresti este situat la 3 km de centrul orasului Horezu si reuneste culele Greceanu, Duca precum si casa memoriala I.Gh. Duca care combina elementele arhitecturii romanesti cu elemente taranesti din zona si particularitati de fortificatii.Cula este o casa fortificata, o varianta a casei inalte in care tehnica medievala atinge un grad superior de realizare artistica.Legenda spune ca Tudor Maldar, de la care si-a luat numele localitatea, cazand in mainile tatarilor, ar fi cucerit inima fetei hanului tatar si ar fi izbutit sa fuga cu ea la casa Maldaresti, pe mosia donata familiei sale de catre domnitorul Mihai Viteazu.

Cula Greceanu este monument de arhitectura populara din secolul al XVI-lea. Initial, Nan Paharnicul a construit un turn de aparare, dupa care nepotul sau Tudor Maldar a adaugat, spre sfarsitul secolului al XVIII-lea restul constructiei. La etajul casei sunt expuse portretele membrilor familiei Maldarescu pictate de Olga Greceanu. Printe alte obiecte de valoare prezente aici se gasesc cusaturi si tesaturi manual, mobilier traditional si costume de port traditional specific.

Cula Duca, realizata la inceputul secolului al XIX-lea de catre urmasii familiei Maldarescu a fost cumparata in 1910 de catre I. Gh. Duca. In prezent functioneaza ca muzeu istoric si etnografic. In interior se gasesc obiecte de arta medievala, ornamente populare, sobe batranesti cu olane, mobilier traditional, cusaturi, tesaturi si port popular specific.

Casa memoriala I. Gh. Duca a fost ridicata in 1912 de catre omul politic I. Gh. Duca, fost prim-ministru al tarii, asasinat de legionari in 1934. Casa functioneaza in prezent ca muzeu, iar interiorul este decorat cu o gama variata de tablouri si fotografii originale, mobilier traditional si alte obiecte pline de istorie si legende.


TURISM MONAHAL in care Horezu joaca rolul de centru de plecare catre binecunoscutele manastiri din nordul Olteniei, incepand cu Manastirea Cozia si pana la Manastirea Tismana.

Turismul monahal se dezvolta in mod constant, in zona Horezu existand cea mai mare densitate de constructii arhitectonice unicat, de o inestimabila valoare, simboluri ale trecutului si prezentului pe aceste meleaguri reprezentate prin biserici, schituri si manastiri. De jur-imprejurul Horezului, pe langa Manastirea Hurezi, sunt situate majoritatea manastirilor din nordul Olteniei si pot fi vizitate cu usurinta pornind din Horezu.

Manastirea Hurez (1 km) se afla situata la 50 km vest de Rm. Valcea pe D.N. 67. Zidita intre anii 1690-1693 de catre Constantin Brancoveanu, este cea mai mare fundatie a acestui domnitor, iar astazi reprezinta una dintre cele mai splendide si armonioase monumente religioase din Romania, fiind inscrisa in patrimoniul U.N.E.S.C.O..

Manastirea Bistrita (10 km) cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este asezata la poalele muntilor Capatanii, la intrarea in defileul Bistritei. Ctitorita in secolul al XV-lea de catre fratii Craiovesti si restaurata in 1683 de Constantin Brancoveanu, detine moastele Sf. Grigorie Decapolitul. Este distrusa de domnitorul Mihnea cel Rau, dar ctitorii sai o refac in 1519. Este avariata de cutremurul din 1838. Domnitorii Gheorghe Bibescu si apoi Barbu Stirbei construiesc aici un palat voievodal ca resedinta de vara, iar in mijlocul curtii inalta intre 1846-1850 o biserica domneasca gen catedrala. Pictura monumentala din interior poarta semnatura lui Gheorghe Tatarescu. Tot aici a fost un important centru tipografic, care in 1508 a tiparit "liturghierul lui Macarie".

De la Bistrita in sus spre cariera de calcar sau pe o poteca lunga de circa 1,5 km si abrupta, se ajunge la Manastirea Arnota. Avand hramul "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" este ancorata in peisajul pitoresc al Muntilor Capatanii. Aici sunt depuse moastele Sf. Apostol Filip, Sf. Ieromonah Mihail al Sinaidei, palma Sf. Mc. Marina, iar legenda spune ca aici, in Muntii Arnotei, s-a refugiat Matei Basarab dupa ce a pierdut o batalie cu turcii si salvat de un credincios al sau, care s-a predat in locul lui. Atunci, domnitorul a cerut ca la moartea sa sa fie inmormantat in aceste locuri. Manastirea este construita in stil bizantin si ornamentata cu picturi realizate in stil brancovenesc. Manastirea Arnota este situata la cea mai mare inaltime din tara.

Manastirea Surpatele (20 km), cu hramul "Sf.Treime" a fost ctitorita de feciorii lui Popa Francu, la inceputul secolului al XVI-lea. Aici gasim o fresca originala ramasa intacta pana in ziua de azi. Se leaga de Manastirea dintr-un Lemn prin intermediul unei carari, printr-o livada de pruni.

Manastirea dintr-un lemn (21 km), cu hramul "Nasterea Maicii Domnului" a fost ctitorita de Constantin Brancoveanu in sec al XVIII-lea. Legenda spune ca aceasta biserica a fost construita dintr-un singur trunchi de stejar batran. In spatele Manastirii inca se mai afla cativa stejari seculari. Manastirea detine o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului.

Manastirea Jgheaburile(21 km), cu hramul "Nasterea Maiciii Domnului" a fost ctitorita in secolul al XIV-lea de catre Radu Negru si reconstruita in secolul XVII de catre Matei Basarab. Rasare indr-o vale adanca si ingusta, marginita de rapi inalte si repezi, impadurite si alunecoase.Izvorul de ape sulfuroase intalnite aici este considerat ca fiind "Izvorul Tamaduirii", motiv de pelerinaj in aceasta zona.

Manastirea Polovragi(25 km), cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorita in secolul al XVIII-lea de logofatul Danciu Paraianu.

Manastirea Govora (27 km) este retrasa privirii si asezata intre dealuri. Existenta sa este socotita din secolul al XIV-lea - al XV-lea de pe vremea lui Vlad Dracul, complexul actual cuprinzand chiliile dinspre est, nord si vest, turnul clopolnitei si biserica. In interiorul bisericii se afla o pretioasa pictura executata de iscusitii mesteri ai epocii.

Schitul Patrunsa (20 km) a fost construit de catre episcopul Climent in secolul XVIII. Conform legendei, manastirea a fost ridicata in amintirea evenimentului din 1685, cand in urma invaziei turcilor, printre cei care se retrageau in munti se afla si mama sa Paraschiva, care la radacina unui paltin, i-a dat nastere ctitorului acestui schit. Pe o frumoasa poteca de munte, se poate ajunge la Schitul Pahomie din secolul XV si descoperit dupa 130 de ani de parintele Veniamin.


SPORT SI NATURA reprezentate in zona prin trasee turistice si activitati de vanatoare, pescuit, catarare, speologie, biking, parapanta si observarea florei si faunei in mediul lor natural.

Teritoriul orasului Horezu si al imprejurimilor sale se bucura de un cadru natural bine reprezentat si conservat ce variaza de la o altitudine de 400 m pana pe culmea Muntilor Capatanii (vf. Ursu 2124 m). Natura reprezinta un deosebit interes turistic datorita peisajelor, faunei, florei, traseelor montane, pesterilor, climei, toate acestea ducand la posibilitatea petrecerii timpului liber in mijlocul naturii, in cele mai bune conditii, putandu-se practica majoritatea sporturilor legate de mediul natural.

In vecinatatea Horezului, in comuna Costesti se gasesc Cheile Bistritei, sapate de raul omonim in calcarele jurasice ale masivului Buila-Vanturarita. Cheile au o lungime de circa 1,5 km si atingand in sectorul cel mai ingust o latime de numai 5 m (pe o lungime de 250 de m) si inaltimi de 200 de m. Cheile sunt deosebit de spectaculoase, remarcandu-se prin frumusetea reliefului endocarstic si exocarstic, bogatia florei si faunei, vestigii istorice si numeroase trasee de escalada, putandu-se practica si alte sporturi montane.

Intre raurile Bistrita si Olanesti se afla masivul calcaros Buila-Vanturarita care a fost declarat Parc National, avand o suprafata de 4500 ha, supranumit datorita asemanarilor si frumusetilor sale "Piatra Craiului din Oltenia".

In Oltenia se afla un taram subteran mirific cu sute de pesteri, unele amenajate si deschise turismului, iar altele fiind rezervatii naturale si foarte multe fiind neexplorate in totalitate. Toate aceste pesteri se afla in Nordul Olteniei, in judetele Gorj, Mehedinti si Valcea. La cele mai multe si frumoase pesteri din aceasta parte a tarii, se poate ajunge pornind din Horezu. Printre cele mai frumoase pesteri putem aminti:

Pestera Liliecilor sau Pestera lui Grigore Decapolitul, se gaseste la 250 de m de Manastirea Bistrita, pe versantul drept al Cheilor Bistritei, la o altitudine de 850 m si 60 de m fata de vale. Pestera a fost cunoscuta si locuita de pustnici, in Evul Mediu, in 1635 calugarii Macarie si Daniel au ridicat in pestera un mic schit, recladit apoi in 1916. Tot ei au cladit in partea opusa a pesterii o capela secreta, in care se pastrau moastele Sf. Grigore Decapolitul, care nascut in Asia Mica in anul 780, din parinti crestini, avand de tanar chemare catre credinta in Dumnezeu se retrage in munti si ajunge sa fie cunoscut de tot mai multi credinciosi, devenind propovaduitor al credintei ortodoxe si tamaduitor prin minunile savarsite. Dupa moartea sa, la Manastirea Serghie si Vah din Constantinopol, la 20 noiembrie 842, continua sa faca minuni deoarece corpul nu putrezea, raspandind un miros de buna mireasma, ajunge dupa ocuparea Constantinopolului, in anul 1453 de catre otomani, in posesia unui demnitar turc. Aici le afla marele ban Barbu Craiovescu, in anul 1497, cand voieste a le cumpara pentru recenta sa ctitorie, Manastirea Bistrita. Turcul ii cere mult aur, atat cat cantarea Sfantul cu sicriu cu tot. Dar moastele Sfantului Grigore Decapolitul continuau sa faca minuni: marele ban a pus doar cativa galbeni in talerul balantei, pentru ca aceasta sa se echilibreze, Sfantul intrand in posesia piosului Barbu Craiovescu. Turcul a zis cu mirare: "Vezi, vezi cum crestinul la crestin trage!". Astfel moastele au ajuns cu mare cinste la Manastirea Bistrita. De atunci ele au continuat sa faca minuni, ultima data intamplandu-se in anul 1959, odata cu decretul de desfiintare a manastirilor, dat de regimul comunist. Sositi cu un autocamion sa ridice sicriul si a impiedica astfel Manastirea sa fie loc de pelerinaj pentru crestini ortodocsi, agentii comunisti nu au putut urni sicriul cu sfintele moaste, acesta fiind si astazi in Sf. Manastire. Pestera, in literatura de specialitate, este mentionata pentru prima data in 1929 de Emil Racovita si este in lungime de 250 de m, amenajata si electrificata, pe mai multe niveluri, detinand o bogata fauna cavernicola, cu mai mute specii de lilieci si nevertebrate, sub stratul de guano descoperindu-se in 1952 resturi fosile de Ursus spaeleus. In firida vestica s-a descoperit ceramica arsa apartinand culturii "Cotofeni", confirmand faptul ca in urma cu 1000 de ani i.Hr., pestera era locuita.

In amonte de Cheile Bistritei se mai afla o pestera Pestera Ursilor la 500-600 de m de intrarea in chei, pe partea stanga la urcare, cu o lungime vizitabila de 600-700 de m, impresionanta prin inaltimea tavanului si fisurile prin care se strecoara galeria. Nu este electrificata si nici explorata in totalitate.

Pestera Polovragi se afla la nord de Manastirea Polovragi, in Cheile Oltetului, si este una din cele mai lungi pesteri din Romania, explorarea ei nefiind finalizata, galeriile fosile sau active formand un adevarat labirint. Aici aufost descoperite urme materiale din perioada de inceput a epocii bronzului (cultura Cotofeni) si din epoca dacica. Deasupra pesterii, la altitudinea de 1000 de m a fost cercetata o cetate dacica, din secolele II-I i.Hr.. O veche legenda spune ca aici a traieste Zamolxe, zeul dacilor, si ca picaturile care se preling din turturii de piatra nu ar fi altceva decat lacrimile varsate de zeu dupa cucerirea Daciei de catre romani. Pestera este electrificata pe o lungime de 1080 de m si se pot face in conditii foarte bune explorarea subacvatica si scufundarile de agrement.

Pestera Muierilor se afla in localitatea Baia de Fier si este monument al naturii care contine rezervatii speologice cu nume sugestive: "Sala liliecilor" (unde se afla numeroase colonii de lilieci), "Galeria ursilor" (unde s-au gasit oseminte ale ursului de caverna si alte resturi scheletice) sau alte sali si formatiuni abundente si variate de stalactite si stalagmite cum ar fi "sala minunilor". Numele sau vine de la faptul ca a servit drept adapost femeilor si copiilor in epoca migratiei popoarelor. Valoarea pesterii consta in variatiunea concretiunilor calcaroase, a faunei cavernicole si a dovezilor permanente a omului aici, cu multe mii de ani inaintea erei noatre, prin numeroase obiecte de cultura descoperita de arheologi si paleontologi.


Alte avantaje provin din faptul ca in zona calitatea aerului si a apei este foarte buna, neexistand industrie si alte forme de poluare si ca urmare se gasesc produse ecologice. De asemenea un alt avantaj il constituie accesibilitatea zonei, Horezu aflandu-se la cca. 4 h transport cu masina de Bucuresti, 2 h de Sibiu si 2 h de Craiova, drumurile din zona si cele care ne conduc aici avand o calitate si o intretinere buna.